sâmbătă, 4 aprilie 2020

9 luni si un pic

La multe luni si multi ani, Marutza mea! Pe 1 aprilie am implinit 9 luni de "impreuna" 💓. Sunt atatea traite deja incat am senzatia ca au trecut deja ani... Nu e zi sa nu ne surprinzi cu cate ceva. Tare as vrea sa gasesc mai mult timp sa-ti scriu mai des. Ce-i drept, mai si uit... Seara adormi tare greu de la o vreme, asa ca imediat ce reusesti, nu stiu cum sa inchid si eu ochii mai repede. Nu de alta dar a doua zi dai trezirea la cel tarziu 7, daca am noroc. Altfel poate fi 6-6:30. 😁

De deja mai bine de-o saptamana nu mai mananci noaptea. Ha! Totusi, undeva in jur de 3-4 tot te trezesti, devenind agitata. Bei putina apa apoi readormi. E insa suficient sa-mi sara cate-o data somnul si apoi ma bucur de tine, privindu-te, 1-2 ore. Cand in sfarsit readorm, ghici?! Niste ochi mari si zambareti deja se preumbla prin pat. 😂

Ieri am observat prima data ca intinzi un obiect catre altcineva. Buni isi punea palaria ta in cap, te ridica s-o iei, te amuza maxim treaba asta, asa ca apoi i-o intindeai lui Buni inapoi ca s-o mai aseze o data pe cap (sau eu asa am interpretat).

Astazi ai mancat prima data ficat de pui. Nu cu prea mult nesat dar totusi ai mancat. In schimb, testul mamaligutei cu branza si (un pic) de smantana a fost picat cu brio. Nu ti-a placut nicicum. Tot ne chinuim cu masa de legume - e cea mai urata dintre toate. Dureaza si cate-o ora in care Buni se chinuie in toate felurile ca sa inghiti ceva-ceva. Nici nu mai stiu cum sa prepar legumele. Fierte, la cuptor, cu lamaie, cu amestec de legume de la borcanas de la magazin etc... Ba o nimeresc, ba nu prea. Mai mult nu prea. Noroc ca iaurt cu cereale/biscuiti si fructe totusi mananci fara maraieli.

Mi-a inflorit gandul sa ne mutam la curte, intr-o casuta cocheta de pe langa vreun munte?! Desigur ca este vorba de un vis cu termen lung de realizare. Insa e clar ca tu ai mare nevoie de aer liber, loc de joaca iar eu de siguranta pe care ar oferi-o o curte pentru asta.

Din pacate, de 23 de zile nu ai mai iesit din casa. Pandemia a devenit isprava secolului pentru intreaga omenire. Carantina totala instituita prin ordonanta militara ne tine in case. Dar nu numai ea ci si frica de a nu pati ceva vreuna dintre noi. Se pare ca situatia va mai dura iar economia mondiala va inregistra probabil una dintre cele mai puternice crize economice din viata mea. Sper insa ca firma la care lucrez sa reziste acestei incercari. Am incredere ca Laurentiu e abil destul incat sa ia cele mai intelepte decizii si sa supravietuim. Orice vom pierde acum, daca ramanem sanatoase, asezam la loc. Mai ales cu motivatia pe care in fiecare secunda o primesc de la tine.

Esti un inger frumos si vesel! Si esti... A MEA! 💖

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

7 ani 2 luni 24 zile

In weekendul ce tocmai a trecut am fugit pana la mare. Aveam in minte promisiunea facuta tie - aceea ca mai ajungem si la mare anul asta - c...