Nivel 3 si pasi

De fix 3 zile patutul tau este la nivel 3, la "subsol" cum ii spun eu. Pentru ca te ridici din ce in ce mai des, clar, nu mai aveam curaj pentru nivelul 2.

Astazi am suprins primul tau pas (cel putin primul pe care l-am vazut eu)! Ai mutat piciorusul, deci ai facut paaaaas! Deja ridicare in picioare o exersezi foarte-foarte des si ramai in picioare din ce in ce mai mult timp! Pf... ce rapid cresti! 💓

9 luni si aproape 21 zile

E prima oara cand iti scriu de doua ori in aceeasi zi. Nu ma pot abtine. Te dezvolti cu asemenea viteza incat nu apuc nici sa procesez noutatile, d'apoi sa-ti mai si scriu.

In seara asta te-am gasit in picioare in patutul tau. Am inghetat! Si de bucurie dar si de frica. Patutul tau este la nivelul al doilea, cel care consideram pana asta seara ca este de maxima siguranta. Cand colo, na belea! 😍 Sovaielnic si cu talpile prost asezate, dar te tineai bine de marginea patului si stateai in picioare. Asadar, cat de curand trebuie mutat patutul la nivelul trei. E clar ca o data ce ai descoperit ca se poate si asa, vei tot incerca.

Tot asta seara ai descoperit ca poti sa tii un obiect doar cu gurita. 😅 Primul - sistemul de siguranta pe care tocmai incercam sa-l montez la un sertar - si al doilea, ratusca ta de baie. De bucurie ca poti sa-l tii in gurita fara sprijinul mainilor - probabil datorita dintisorilor proaspat rasariti, mi-ai intins ratusca si mie. Ai ras cu pofta cand ai vazut ca si eu pot tine ratusca in gura, fara sa ma ajut de maini. Am cazut pe spate de bucurie cand am vazut ca-mi reintinzi ratusca si ca NU mi se pare...

Al treilea supermoment al serii a fost cand ai descoperit ca am dinti! 😂 Obisnuiai des sa intinzi manuta spre mine insa in seara asta ai lovit accidental un dinte. Ai ramas perplexa si apoi ai tot pipait si sus si jos si lateral. Ma intrebam daca faci vreo legatura cu proaspetele excrescente din gurita ta. Cred totusi ca merg prea departe... 😈

Micuta mea, te faci mare...!

9 luni si 20 zile

De fix trei zile, gata, casa nu mai are taine pentru tine. Te-ai deplasat singura-singurica pana in toate camerele, inclusiv bucatarie si baie. Bine, acu' vorba vine ca "nu mai are taine" 😀. Ai bifat, sa spunem, toate incaperile, urmand sa tot descoperi obiecte si locuri ale lor. Deja tragi de sertare, verifici cosul de gunoi, cablurile, papucii, autocolantul cu flori de pe pereti, orice obiecte la care ajungi - termosuri, creme, pachete de servetele, paturi, scutece, petale de flori, frunze si cate si mai cate. Toate, categoric, trebuie gustate. 😕

Asa, ca fapt divers, mai devreme erai foarte contrariata ca un servetel umed nu s-a rupt ca un servetel simplu, asa cum tu stiai ca se intampla. Erai mirata si intrebatoare - amuzant maxim 😅! Iar cand l-am rupt eu si ti-am intins doua bucati in loc de un servetel intreg, ti s-a luminat fata de zambet si incantare. Nu am cuvinte destule sa descriu ce simt cand te vad fericita!

Astazi, pentru prima data, ai insistat sa te ridici sprijinindu-te pe picioare. Ai gasit un mod de a te tine in maini si picioare si ti-ai ridicat funduletul in sus. Asa ca... cred ca e o chestiune de timp, probabil nu prea lung, pana ajungi sa te ridici vertical. Esti adorabila!!! 💓

Descoperi zilnic cate ceva - cum se pune suzeta in capacul biberonului, cum se trag jos rufele puse la uscat, cum se mananca biscuitii, cum se spala manutele, cum se traverseaza pragul balconului, cum se doarme 😇 si cate si mai cate... Ieri, pentru prima data, te-am vazut incercand sa te asezi sa dormi. Cred ca ai aflat ca daca esti foarte obosita si ti-e somn, e necesar sa pui capul jos. Asa ca... tot incercai sa te asezi cumva, undeva si inchideai ochii. Insa in cateva fractiuni de secunda iar iti dadeai seama ca mai ai descoperiri de facut si iar o luai "la pas" de-a busilea. Am facut incercarea de a te lasa pana vrei singura sa dormi, altfel mereu, daca esti tinuta fortat, te superi. Erai la un moment dat asa obosita incat ti se inchideau ochii in pozitie sezand fiind, insa tu tot umblai. In cele din urma te-am asezat pe perna si ai adormit in 30 secunde. 😆

Tocmai am traversat primul nostru Paste impreuna. Am facut amandoua oua colorate. Ai ales si tu doua (ca doar atatea maini aveai) si mai voiai sa aduni. Pana sa ma sesizez, ai si dat drumul unuia jos si cred ca asta le-ar fi fost soarta la toate. Noroc ca fierte fiind, nu ar fi fost asa rea urmarea. Mai bine insa ar fi sa nu le spargem toate de la inceput 😛.

Astazi va trebui sa pun sigurante sertarelor, macar unora dintre ele. Incep cu cele de medicamente. Ai o incredibila viteza la a baga in gura ORICE! Si mi-e frica de asta...

Oftalmologie

Astazi am fost la primul tau consult oftalmologic. Deocamdata nu a rezultat nimic foarte ingrijorator insa ni s-a recomandat sa facem o noua verificare peste 6 luni. Aparent, exista un astigmatism cu care te-ai nascut si pe care sper sa-l controlam.

Azi a fost oricum zi lunga - cu inca un drum la medicul de familie, dimineata la ora 8:00. Din pacate facut degeaba pentru ca dispensarul se deschidea la 9:00. Te-am imbracat, ne-am trambalat pana acolo si... ghinion. Am revenit cum ne-am dus. Amanam vaccinul pe care trebuia sa-l facem, pentru saptamana urmatoare.

Pentru ca dimineata ai dat trezirea la 6.20, acum, la 22:00, sunt ca beata de oboseala. Ti-am spus deja, cred, ca seara adormi foarte greu. Fie pentru ca te-am obisnuit rau sa fie tot timpul cineva langa tine, fie pentru ca cineva fiind langa tine, ai mereu motiv sa te joci, cert este ca am stat langa tine de la 20:30 pana acum 10 minute. Nu am mai rezistat ispitei si te-am luat in brate. Asa ai adormit in 3 minute. Incerc sa evit obisnuirea ta in brate, si pentru ca nu cred ca iti face bine o dependenta foarte mare de oricare dintre noi, dar si pentru ca coloana si durerile mele de spate se opun hotarat unui astfel de obicei. Ei, in seara asta nu am rezistat. Sunt franta, ma durea deja spatele de la statul in pozitie stranie langa patutul tau, asa ca te-am luat in brate si asta e... Intre noi fie vorba, ma topesc cand te strang la piept insa chiar cred ca iti face bine pe termen lung sa ai o independenta a ta, si la somn si la joaca.

Cand te uiti in ochii mei si imi zambesti, lumea e a mea! Nu pot descrie ce simt cand te fac sa zrazi. As vrea mereu sa fii un copil vesel si fericit! Noapte buna, micuta mea!

9 luni si 11 zile

Of! Iar ai fost bolnavioara si inca mai urmam tratament. Ma sperie ca de data asta, puroiul in gat a aparut la nici trei saptamani de la anterioara tratare a exact aceleiasi afectiuni. Pentru prima data, dupa doua zile de febra mare, am fost cu tine la spital. Pana acum, l-am chemat pe doctorul pediatru acasa. Am vrut insa sa fiu sigura ca mergem pe drumul potrivit. Cu inima cat un purice, caci suntem in plina pandemie de Covid-19, te-am asezat in masina si am fugit unde avem abonament. Din fericire, fiind clinica privata, nu era deloc aglomerat si ne-au tratat direct in izolare, fara a fi nevoie sa asteptam alaturi de niciun alt pacient. Pentru prima data te-au chinuit - am plans alaturi de tine! Ti-au luat sange si am asteptat peste o ora sa faci pipi, ca sa putem fi siguri ce fel de infectie e. S-a dovedit a fi bacteriana. Asta inseamna ca o iei cumva de la noi, caci afara nu ai mai iesit de aproapte o luna. Ieri am fost si eu la analize - le astept rezultatul. Sper ca si Buni sa mearga la medic (caci ieri nu a avut dispozitie 😓) sa ne lamurim daca nu cumva tocmai noi iti tot transmitem motivul atator infectii. Of! Urasc sa fii bolnavioara. Traiesc o stare de agitatie continua amestecata cu o oboseala accentuata - caci de griji nu pot dormi. Sa te faci bine Marutza mea!

Nu ai mai vrut nici sa mananci de cand te doare gatul. Abia ieri, cu greu, ai mancat si masa de pranz si masa urmatoare, numai dat cu degetul pe post de lingurita. Ma gandesc ca pe langa gat, te dor si gingiile caci ies dintisori. Poate nu poti manca pentru ca te doare cand mananci cu lingurita. M-am bucurat ca in sfarsit ai mancat! Greu, dar ai mancat!

Ca tot vorbeam de dintisori, da, gata, au iesit la lumina! Nu stiu daca am apucat sa-ti spun. Se simte o usoara intepatura jos. Si tare imi e teama ca ies doi dintisori in acelasi timp. Ma duc astazi sa caut niste ceai care teoretic te-ar ajuta. Te supara ceva caci cate-o data te trezesti direct plangand. Si esti foarte agitata si maraita.

Esti un inger care-mi insenineaza zilele astea stresante. Zambesti, circuli pe distante din ce in ce mai mari, vorbesti pe limba ta si nu iti pot descrie ce simt cand te privesc noaptea! Cred ca m-am obisnuit asa tare sa te am langa mine, incat stau nelinistita cand ramai la tine in patut. Am tot gasit motive sa te tin aproape - ba ca verific des febra, ba ca te dezvelesti si e frig, ba ca iti pierzi suzeta si te ajut s-o gasesti fara sa-ti sara somnul ... insa, am senzatia ca sunt toate pretexte! De fapt, ador sa te am langa mine! Sper sa nu fac nimic foarte rau, obisnuindu-te asa. Incerc ca seara sa adormi la tine in patut sau pe timp de zi. De regula te mut adormita langa mine, doar pe timp de noapte. Nu stiu daca "strategia" asta ajuta sau e tot o gaselnita ca sa ma scuz mie insami ca te tin in pat cu mine. 😏

In alta ordine de idei, mai sumbra, pandemia asta mirifica e din ce in ce mai serioasa. Au murit deja 282 de romani si aproape 100.000 in toata lumea. Contagiozitatea acestui nou virus este foarte mare - de aceea s-a instituit carantina totala. Din pacate, legea e respectata cu prea putina responsabilitate de compatriotii nostri. Cu cat vom avea mai putina grija, cu atat va dura mai mult revenirea la "normal", orice-o insemna asta. Pana atunci, sper sa ne mentinem sanatoase si sa trecem cu bine toata povestea asta.

Dans si zbierete

Cand auzi muzica, dansezi 👧. Misti sacadat trunchiul si cate-o data si manutele. Zilele trecute am zis ca mi se pare dar azi nu mai am dubii. Am testat! 😅

Ai inceput sa zbieri! 😏 In mod repetat astazi ai tipat cat te-a tinut vocea. Nu stiu de ce sau de la ce... Sper sa fie ceva trecator si norma?! Si mai sper sa nu fi generat asta ceva din ce facem noi (eu si Buni)... sau ce nu facem.

9 luni si un pic

La multe luni si multi ani, Marutza mea! Pe 1 aprilie am implinit 9 luni de "impreuna" 💓. Sunt atatea traite deja incat am senzatia ca au trecut deja ani... Nu e zi sa nu ne surprinzi cu cate ceva. Tare as vrea sa gasesc mai mult timp sa-ti scriu mai des. Ce-i drept, mai si uit... Seara adormi tare greu de la o vreme, asa ca imediat ce reusesti, nu stiu cum sa inchid si eu ochii mai repede. Nu de alta dar a doua zi dai trezirea la cel tarziu 7, daca am noroc. Altfel poate fi 6-6:30. 😁

De deja mai bine de-o saptamana nu mai mananci noaptea. Ha! Totusi, undeva in jur de 3-4 tot te trezesti, devenind agitata. Bei putina apa apoi readormi. E insa suficient sa-mi sara cate-o data somnul si apoi ma bucur de tine, privindu-te, 1-2 ore. Cand in sfarsit readorm, ghici?! Niste ochi mari si zambareti deja se preumbla prin pat. 😂

Ieri am observat prima data ca intinzi un obiect catre altcineva. Buni isi punea palaria ta in cap, te ridica s-o iei, te amuza maxim treaba asta, asa ca apoi i-o intindeai lui Buni inapoi ca s-o mai aseze o data pe cap (sau eu asa am interpretat).

Astazi ai mancat prima data ficat de pui. Nu cu prea mult nesat dar totusi ai mancat. In schimb, testul mamaligutei cu branza si (un pic) de smantana a fost picat cu brio. Nu ti-a placut nicicum. Tot ne chinuim cu masa de legume - e cea mai urata dintre toate. Dureaza si cate-o ora in care Buni se chinuie in toate felurile ca sa inghiti ceva-ceva. Nici nu mai stiu cum sa prepar legumele. Fierte, la cuptor, cu lamaie, cu amestec de legume de la borcanas de la magazin etc... Ba o nimeresc, ba nu prea. Mai mult nu prea. Noroc ca iaurt cu cereale/biscuiti si fructe totusi mananci fara maraieli.

Mi-a inflorit gandul sa ne mutam la curte, intr-o casuta cocheta de pe langa vreun munte?! Desigur ca este vorba de un vis cu termen lung de realizare. Insa e clar ca tu ai mare nevoie de aer liber, loc de joaca iar eu de siguranta pe care ar oferi-o o curte pentru asta.

Din pacate, de 23 de zile nu ai mai iesit din casa. Pandemia a devenit isprava secolului pentru intreaga omenire. Carantina totala instituita prin ordonanta militara ne tine in case. Dar nu numai ea ci si frica de a nu pati ceva vreuna dintre noi. Se pare ca situatia va mai dura iar economia mondiala va inregistra probabil una dintre cele mai puternice crize economice din viata mea. Sper insa ca firma la care lucrez sa reziste acestei incercari. Am incredere ca Laurentiu e abil destul incat sa ia cele mai intelepte decizii si sa supravietuim. Orice vom pierde acum, daca ramanem sanatoase, asezam la loc. Mai ales cu motivatia pe care in fiecare secunda o primesc de la tine.

Esti un inger frumos si vesel! Si esti... A MEA! 💖