Ieri seara te-am invelit cu paturica ta. Dupa cateva secunde, ai observat ca eu nu am patura si te-ai ridicat s-o iei si sa mi-o dai mie. Dupa ce m-am invelit, ai zambit si te-ai culcat. Nu am cuvinte sa iti spun cum m-am simtit. Mi-a crescut inima cat China! Ai stiut exact care patura e a mea dintr-un teanc de doua...
Astazi mi-a crescut inima cat planeta. Inainte de a adormi m-ai mangaiat si tu pe cap si obraz, asa cum ai vazut ca fac eu cu tine! Aaah, ce senzatie! Cand iti vad zambetul sunt multumita! Cand ti-am mai si simtit manuta pe obraz, sufletul meu a chiuit de implinire.
Astazi am fost iar la spital, la camera de garda. Faci febra in marja 37.4-37.8 de deja 3 saptamani. Ma temeam ca ai din nou otita sau ceva cu gatul. Se pare ca pentru prima data nu ne-am dus la urgenta pentru o... urgenta. Teoretic nu ai otita si nici gat semnificativ inflamat. Sper chiar asa sa fie! Asa ca dupa 4.5 ore asteptate, am plecat cu recomandari de tratament superficial, clasic. Uf! Sa fii bine!